Există companii care trăiesc, cresc, produc, angajează și contribuie la economie. Și există companii care… continuă să existe. Undeva între bilanțuri, rapoarte și ședințe de consiliu, fără zgomot de utilaje sau fum pe coșuri. Alum S.A. pare să fi făcut definitiv trecerea în a doua categorie.

Pentru sfârșitul lunii mai, mai exact pe 28, a fost convocată Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor. Ordinea de zi este impecabilă, completă, conformă cu toate rigorile corporative: aprobări de rapoarte, bugete, planuri de investiții, remunerații, auditori. Cu alte cuvinte, tot ce trebuie pentru ca o companie să funcționeze… pe hârtie.

Se va discuta despre raportul anual pe 2025, descărcarea de gestiune a administratorilor, bugetul pe 2026 și chiar un plan de investiții. Sună aproape optimist, dacă se ignoră un detaliu minor: lipsa unei activități industriale reale. De altfel, semnalul a fost dat încă din decembrie 2025, când capitalul social a fost redus drastic, de la aproape jumătate de miliard de lei la puțin peste 164 de milioane. Nu o reorganizare, nu o relansare, ci o ajustare contabilă pentru a acoperi pierderile.

Astăzi, Alum rămâne o structură corporativă funcțională, dar fără funcțiunea care a consacrat-o. O companie fără producție, fără rol economic semnificativ, dar cu toate mecanismele administrative perfect operaționale. Un fel de „formă fără fond” în variantă industrială. Între timp, Tulcea a trecut deja prin toate etapele: șoc, speranță, resemnare. Ce a fost cândva unul dintre marii angajatori ai orașului a devenit o amintire, iar viitorul nu mai pare să includă vreo revenire spectaculoasă.

Și totuși, Alum merge înainte. Cu ședințe, cu aprobări, cu bugete și planuri. Fără zgomot, fără producție, dar cu o disciplină corporativă demnă de manual. Cum s-ar spune: Alum a murit… dar merge înainte!

N.A.