Piața bateriilor pentru stocarea energiei începe să devină una dintre cele mai dinamice zone ale sectorului energetic românesc. La începutul lunii august, România avea 49 de proiecte de stocare a energiei electrice funcționale, cu o putere totală de 989,4 MW și o capacitate de înmagazinare de aproximativ 2 GWh, potrivit datelor Transelectrica.

Calculul aparent este simplu. Dacă o companie cumpără energie cu 349 de lei/MWh și o poate vinde ulterior cu aproape 1.200 de lei/MWh, diferența brută de preț este de aproximativ 851 de lei/MWh.

Asta înseamnă că valoarea energiei la momentul vânzării este de aproximativ 3,4 ori mai mare decât la momentul cumpărării.

Dar aceasta nu este marja netă a proprietarului bateriei. Între cele două momente apar pierderi de energie la încărcare și descărcare, costuri de operare și mentenanță, tarife și alte costuri de piață.

Totuși, diferențialul arată de ce investitorii se uită cu atât de mult interes la această piață: bateria transformă volatilitatea prețului într-o oportunitate comercială.

Modelul de business este simplu: energia poate fi cumpărată în intervalele în care producția este ridicată și prețurile de pe piața spot sunt mici, stocată în baterii și apoi vândută în orele de vârf, când cererea crește și energia devine mult mai scumpă.

Diferențele de preț pot fi spectaculoase. De exemplu, energia spot livrată într-o anumită zi la ora 11 era tranzacționată la 349 lei/MWh, în timp ce la ora 22, în intervalul de vârf de consum, același MWh ajungea la aproape 1.200 de lei. Practic, într-un interval de câteva ore, prețul putea fi de peste trei ori mai mare.

Cel mai mare proiect de stocare a energiei aflat în funcțiune în România are o putere de 201 MW. Este vorba despre proiectul Florești, dezvoltat de NOVA Power & Gas, companie controlată de omul de afaceri Teofil Mureșan.

NOVA Power & Gas este, de altfel, cel mai important jucător de pe piața românească a stocării, cu cinci proiecte funcționale și o putere cumulată de 351 MW. Asta înseamnă că grupul deține peste o treime din puterea totală de stocare instalată în România la începutul lunii august.

Dimensiunea proiectului Florești arată cât de repede se schimbă piața. Bateriile nu mai sunt privite doar ca soluții tehnice pentru echilibrarea rețelei, ci devin active energetice care pot genera venituri prin cumpărarea și vânzarea energiei în funcție de evoluția prețurilor.

Pe locul al doilea în clasamentul celor mai mari proiecte de stocare funcționale se află o investiție a companiei belgiene Aukera, cu o putere de 151 MW, conform datelor Transelectrica.

În topul celor mai mari proiecte de stocare din România se regăsesc, de asemenea, investiții realizate de companii cu acționariat turcesc și de suedezii de la Eurowind.

Printre cei mai mari proprietari de baterii se află și Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România și compania cu unul dintre cele mai reduse costuri de producție din piață. Hidroelectrica are în portofoliu o instalație de stocare cu o putere de 36 MW, care o plasează în topul celor mai mari zece proiecte funcționale.

Astfel, piața este deja împărțită între investitori români și internaționali, iar proiectele de mari dimensiuni încep să apară într-un sector care, până în urmă cu câțiva ani, era aproape inexistent în România.

Dezvoltarea rapidă a stocării vine într-un moment în care sistemul energetic românesc se confruntă cu diferențe tot mai mari între producția și consumul de energie de-a lungul zilei.

În orele cu producție mare, în special atunci când energia regenerabilă este abundentă, prețurile pot coborî semnificativ. În schimb, seara, când producția solară dispare și consumul crește, energia poate deveni mult mai scumpă.

Bateriile permit transferul energiei dintr-un interval orar în altul. Operatorul cumpără energia atunci când este ieftină, o înmagazinează și o livrează în rețea atunci când valoarea ei este mai mare.

Această activitate poate contribui în același timp la echilibrarea sistemului energetic și la reducerea presiunii asupra rețelei în perioadele de consum ridicat.

Creșterea pieței ar urma să fie susținută și din bani europeni. România va implementa o schemă de ajutor de stat în valoare de 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice, schemă aprobată de Comisia Europeană.

Obiectivul programului este ambițios: proiectele finanțate trebuie să ducă la instalarea unei capacități totale de stocare de cel puțin 2.174 MWh.

Pentru a putea primi finanțare, proiectele trebuie să aibă o putere instalată de minimum 1 MW.

Conform calendarului estimativ, apelul de proiecte ar urma să fie deschis la 1 septembrie 2026 și să rămână deschis până la 30 octombrie 2026. Proiectele selectate ar trebui finalizate până la 31 decembrie 2030.

Cifrele actuale sunt doar începutul. Dacă la 1 august România avea aproape 1.000 MW de putere de stocare și circa 2 GWh capacitate de înmagazinare, noua schemă de sprijin poate accelera puternic investițiile.

Pentru producătorii de energie regenerabilă, bateriile oferă posibilitatea de a evita vânzarea energiei în momentele în care prețurile sunt foarte mici și de a muta comercializarea acesteia către orele în care energia are o valoare mai ridicată.

Pentru sistemul energetic, avantajul este la fel de important: mai multă energie poate fi păstrată pentru momentele de consum ridicat, iar variațiile mari dintre producție și consum pot fi gestionate mai eficient.

Pe măsură ce România adaugă noi capacități eoliene și solare, rolul bateriilor va deveni tot mai important. Iar pentru investitori, diferența dintre cei 349 de lei/MWh din mijlocul zilei și aproape 1.200 de lei/MWh seara arată de ce stocarea energiei a devenit rapid una dintre cele mai interesante afaceri din noul sector energetic românesc.

The diplomatic daily newspaper Nine O’Clock does not assume responsibility for the information received and published on the public website. The responsibility for the content lies solely with the issuer of the press release.

The diplomatic daily newspaper Nine O’Clock cannot be held accountable for false information transmitted by the recipients of the press releases/announcements.

The diplomatic daily newspaper Nine O’Clock reserves the right not to publish press releases that contain inappropriate expressions or accusations and violations of the rights of other individuals, guaranteed by the Constitution of Romania.

The content of the website www.nineoclock.ro is intended for public information. Copying, reproduction, recompilation, modification, as well as any form of content exploitation from this website are prohibited. The use of the Comments section signifies your agreement to abide by the terms and conditions regarding the publication of comments on www.nineoclock.ro.