Marcel Puşcaş a analizat Suedia la Cupa Mondială şi trage un semnal de alarmă pentru Hagi: primul adversar al României în Liga Naţiunilor este unul redutabil. Cum arată raportul Wyscout.
Acum, odată cu trecerea uşoară spre optimi a Cupei mondiale vedem, poate, cu alţi ochi această competiție. Ca români avem tot dreptul de-a urmări, mă rog, cine poate, aceste meciuri, de-a ne bucura sau întrista în urma rezultatelor, de-a avea favoriți și favorite, de-a paria, de-a ne exalta în urma unor execuții și, în fine, de-a ne omorî timpul. Unii dintre noi sunt în concedii, alții dimpotrivă, whatever.
Vom rămâne în final, după 19 iulie, odată cu terminarea a 104 meciuri fie cu un gust amar, fie cu satisfacția unui mare spectacol care putem spune ne-a omorât timpul și care poate ne-a alungat ceva din plictiseală. Pentru iubitorii de fotbal, pentru suporterii echipei noastre naționale, gândurile se vor îndrepta inevitabil către ce urmează pentru Hagi și fotbaliatorii pe care-i va convoca, în lunile septembrie și octombrie, în vederea celor patru meciuri din Liga națiunilor.
O avem din nou grea ca misiune. Grea, dar nu imposibilă. Mă refer la o reușită într-o grupă cu două participante la Mondial, Suedia, Bosnia-Herțegovina și o Polonie, cu, încă, Lewandowski în componență. Primul meci îl vom disputa în Suedia împotriva unei echipe interesante, dar nu invincibile. Dovadă este și eliminarea nordicilor de la Cupa Mondială. Unii spun că a fost prematur scoasă din competiție, alții spun că pe merit.
Desigur că Suedia nu mai e cea de pe vremea unor, Dahlin, Brolin, Larsson sau Ibrahimovici. Cu toate acestea valoarea lor de piață este de 400 e milioane de Euro. Cam de 4.5 ori mai mare decât a lui Ianis &comp. Ei au fost la acest Mondial, ca și Bosnia de altfel, pe când noi i-am urmărit la televizor. Mă rog, dacă jucătorii noștri au avut timp, nervi și interes pentru aceasta. În orice situație, grijile cele mai mari și le face cu siguranță noul, vechiul selecționer, Gică Hagi.
El vrea să demonstreze că este un nou început, că fotbaliștii români pot mai mult și că este în stare să insufle o nouă atitudine. Atitudine de admirat, dar nu nemaiîntâlnită. Rădoi și Iordănescu spuneau la fel. Încerc să fiu optimist, dar rănile provocate în ultimii ani îmi produc starea de abținere. De ce? Pentru că actorii sunt aceeași. Să dea Dumnezeu să mă înșel! Dintre toate prezențele de la această Cupă Mondială, personal am fost interesat de această echipă a Suediei. A debuta cu victorie în Suedia, pe 25 septembrie, ar însemna pentru echipa națională un mare pas. Am putea trece peste defetism, peste complexe, peste aprecierile negative la care fotbalul românesc, reprezentat la vârful lui de reprezentativă, a fost supus. De multe ori justificat.
Suedia, la acest Mondial a făcut ce a putut. A învins o echipă inferioară ei, Tunisia, a pierdut contra unor echipe superioare la toate capitolele, Olanda și Franța și a fost egala unei echipe asiatice aflate în mare progres, dar cu încă mute limite, Japonia. Am urmărit toate meciurile lor și îmi sar în ochi câteva cifre interesante, pe care, sunt convins că le au și cei din stafful lui Gică Hagi. Am intrat și eu, dându-mă semi-specialist, pe cea mai mare platformă de date și analiză video din fotbal deținută de compania HUDL , numită WYSCOUT. Ce mi-a sărit în ochi, ca principale cifre ale jocului lor și ale interesului important pentru fotbaliștiI lor periculoși, au fost câteva date statistice pe care oricare dintre voi le poate accesa.
M-au interesat în principal poziționarea în teren, posesia, acuratețea paselor, intensitatea pressingului, numărul șuturilor pe și spre poarta adversă, driblingurile, duelurile ofensive și cele defensive și bineînțeles jucătorii responsabili cu finalizarea precum Gyokeres de la Arsenal, Isak, de la Liverpool și Elanga de la Newcastle.
Cu TUNISIA, scor 5-1, suedezii au avut posesie 54%, acuratețea paselor 80%, șuturi pe poartă 6 din 13 și au înscris 5 goluri, dueluri câștigate 51%, intercepții 28.
În al doilea meci, cel contra Olandei, pierdut cu 1 la 5, cifrele importante arată că posesia a fost de 48%, mai slabă decât cu Tunisia, acuratețea paselor de 85%, 9 șuturi pe poartă din 16, intercepții tot 28, au câștigat 56 % din duelurile ofensive și doar 51% din cele defensive.
Contra JAPONIEI, posesia a fost de 49%, acuratețea paselor de 80%, intensitatea pressingului de 17,6 5, șuturile pe spațiul porții 6 din 11.
Cu aceste câteva cifre, suedezii au trecut, cu cele 4 puncte obținute, în faza șaisprezecimilor Cupei mondiale. Au ajuns, deci în primele 32 de echipe. Doar că, pe măsură ce a trecut lâncezeala acestor meciuri, cele eliminatorii au fost decisive. Le-a ieșit în cale Franţa lui Mbappe, cea mai în formă și, poate, valoroasă echipă prezentă în America de Nord. Aici posesia a scăzut la 42%, acuratețea paselor a fost tot în jurul a 80% și interceptările de 40%. Scor final de forfait, 0-3:
Ce mi-a mai sărit în ochi a fost faptul că, indiferent de adversar, suedezii încearcă să construiască având mereu preocuparea posesiei. Din fericire pentru noi această circulație a mingii, mult plimbată în zona mediană a terenului, poate fi benefică pentru noi.
De asemenea, atacanții lor decisivi au nevoie de spații mari, apărătorii centrali sunt lenți și pot fi surprinși pe contraatac și sunt predispuși la primirea de cartonașe, semn al unei oarecare irascibilități. Partea dreaptă a direcției lor de atac este punctul forte, zonă în care acționează predilect Elanga, Isak și chiar Gyokeres. Cei trei sunt și cei mai periculoși jucători de atac ai Suediei, dovadă că evoluează cu succes în Anglia, cel mai puternic campionat din lume.
Iată și câteva statistici din jocurile acestora:
SĂ OTRĂVIM FÂNTÂNILE, SĂ ARDEM OGOARELE! TOTUL PENTRU VICTORIE! SĂ SCOATEM INTELIGENȚA DIN JOBEN!
În consecință, Bancu sau Borza, Doamne ferește!, Eissat, trebuie să fie foarte atenți. De fapt cred că Hagi ar trebui să pregătească un sistem 4-3-2-1 pentru primul meci, în așa fel încât să se poată genera o aglomerare a zonei mediene, îngreunând elaborarea jocului de către suedezi. Dacă le vom da posibilitatea de-a gândi nestingheriți în faza lor de construcție vom fi victime sigure. Faptul că Hagi tot spune că cei selecționați au valoare, se pare că, este o modalitate de-ai încuraja.
De obicei valoarea se raportează la ceva, la cineva. Deocamdată, cu toate că au părăsit acest mondial, suedezii sunt mai buni ca și ai noștri. Suntem siguri că noi batem Tunisia cu 5-1? Nu
Suntem siguri că nu pot olandezii să ne dea 5 goluri? Nu. Ultima oară am încasat doar 3 goluri, în Germania. Suntem siguri că îi putem învinge pe japonezi? Nu
Când vreodată vom face măcar un egal cu Franța? Desigur că niciun meci nu seamănă cu altul. Suedia încearcă să joace mereu la fel, noi încercăm să fim mereu altfel, deși ne-am obișnuit deja cu stilul” să otrăvim fântânile, să pârjolim ogoarele“. Dacă facem tranșee pe cea mai perfectă autostrada din lume, Volvo devine un Sandero. E logic, nu-i așa?
Deocamdată fotbalul românesc, din păcate, este un Sandero pentru mai toți cei de la Nădlac încolo. Haideți să ne întrecem și să depășim mărcile mai importante! E posibil doar cu inteligență. Chiar multă inteligență. Altminteri meciul contra Suediei va fi un nou cancan. Al câtelea?