Folosit închizător într-un 4-3-3/4-2-3-1 clasic de Hagi, la redebutul acestuia pe banca Naționalei, Vladimir Screciu a făcut un meci excelent și pare să fie răspunsul perfect pentru un post problematic, unde nu am mai avut de multă vreme un titular „de drept”.

Ce îl face pe Screciu special este că e un fotbalist parcă făcut pentru rolul de „half back” din fotbalul modern. Într-un fotbal foarte fizic și mult mai fluid decât îl știam, în care pozițiile jucătorilor se schimbă în funcție de specificul fazei, de adversar și de tactică, „half back”-ul devine probabil cel mai important rol din orice echipă.

Este exact postul pe care l-a folosit Hagi pe Screciu în amicalul cu Georgia, iar Vladimir a „livrat” imediat: un assist superb pentru Louis Munteanu la singurul nostru gol, și încă o pasă excelentă (fără preluare, direct din recuperare ofensivă, pe „contrapresing”) pentru cea mai mare ocazie a României, semnată de Florinel Coman.

Ce este un half back sau de ce joacă Screciu mijlocaș la Națională și fundaș la club

Un half back este un jucător care teoretic joacă între linia de mijlocași și cea de fundași (adică un „închizător”), dar practic devine ba mijlocaș central, ba fundaș central, în funcție de fază. Este motivul pentru care Screciu se simte la fel de bine și ca fundaș central într-un sistem de trei, la Craiova, și ca mijlocaș defensiv într-un 4-3-3, la Națională: practic este, într-un fel, cam același post.

Naționala însăși joacă deseori exact ce joacă Coelho la Craiova, pe fazele ofensive, adică 3-4-3. Este, de altfel, o schemă deja clasică din fotbalul modern: fundașii laterali din 433 (iar noi avem fundași laterali foarte ofensivi, pe Rațiu și Bancu) se transformă în aripi pe atac, iar „half back-ul” se retrage între cei doi fundași centrali, ca să acopere zona defensivă în caz de contraatacuri, dar și ca să participe la o construcție mai așezată, „cu om în plus”.

Calitățile lui Screciu sunt perfecte pentru această poziție, iar datele WyScout o demonstrează

Un half back modern trebuie să fie un jucător polivalent, care să exceleze în multe privințe, iar Screciu pare exact acel tip rar de fotbalist: este foarte rapid, dar și foarte puternic, este excelent defensiv, dar și un pasator bun și un dribleur decent, dar mai ales are o inteligență mult peste medie, care îl ajută să interpreteze foarte bine fazele și să se adapteze instant la ele.

Iată câteva date de pe platforma WyScout care confirmă că Screciu excelează la toate calitățile descrise mai sus (datele sunt pentru întreg sezonul 2025 – 2026 din Superliga):

• este cel mai bun fotbalist defensiv român în duelurile defensive, la egalitate cu Bogdan Țîru: cei doi au câștigat aproximativ 78% din duelurile defensive avute, mai multe cu mult decât urmăritorii lor (Kramer de la Rapid are 70%, Marins de la Farul sau colegul Romanchuk de la Craiova au 68%).
• este cel mai bun pasator dintre fotbaliștii defensivi români, cu 91,5% pase reușite, urmat în clasament de un alt coleg, Stevanovic (90.5%), și de Stoinov de la Dinamo (90%).
• procentajul de pase reușite al lui Screciu este cu atât mai impresionant cu cât acesta este și unul dintre liderii din clasamentul „paselor progresive”, adică dă cele mai multe pase „în față” (în loc de în spate sau în lateral) dintre „defensivii” români.
• este lider autoritar și în ceea ce privește „alergările progresive” (sprinturile cu mingea la picior) din Superliga, cu o medie de 120 de metri „progresie medie pe meci”, cu aproape 20 de metri mai mult decât ocupantul locului secund,  Roque de la Petrolul.

Screciu, lăudat de legenda Craiovei cu care este și comparat și nu numai

După prestația excelentă din amicalul Georgia, Screciu a primit laude de la probabil ultimul mare „half back” al României, Gheorghe Popescu, cu care este și comparat deseori. „Baciul” a spus că golul României se datorează mai ales „pasei foarte bune a lui Screciu”.

Dar cel mai încântat a fost Ilie Dumitrescu, pe care îl putem considera deja mare fan Screciu. Imediat după meciul cu Georgia, Dumitrescu a spus despre Screciu că „este un jucător ajuns la maturitate, un tampon din fața fundașilor centrali și un punct de sprijin. Este disciplinat și are o balanță foarte bună între atac și apărare.”

Dumitrescu îl dădea pe Screciu care variantă clară pentru echipa Națională încă din martie 2026, când i s-a părut că „a jucat excelent” în victoria cu Dinamo. Și tot Ilie îl lăuda pe Screciu și după campania de calificare reușită pentru Euro 2024 (când a fost folosit de asemenea ca „half back” de către Edi Iordănescu): „Screciu m-a impresionat, mi se pare unul dintre liderii echipei în acest moment. Îl văzusem încă de la meciul cu Elveția, împinge foarte bine jocul în față, dar acoperă și foarte bine zonele defensive. Este fantastic de echilibrat, cred că dacă era și un pic mai bun cu mingea la picior ar fi fost titular la Milan”, a spus fostul mare fotbalist român.

Descoperirea regretatului nea Gigi (nu acela, ci Mulțescu)

Cel care l-a debutat pe Screciu la Universitatea, dar și cel care l-a folosit pentru prima oară pe poziția de fundaș central, este Gheorghe Mulțescu. Vladimir Screciu a debutat la Știința și totodată în fotbalul de seniori pe 2 octombrie 2016, într-un meci pierdut la limită cu FCSB. Pe atunci, Vladimir avea doar 16 ani și 9 luni și juca încă exclusiv mijlocaș la închidere.

Apoi, din returul acelui sezon, Screciu a început să devină un obișnuit al primului 11 și a fost folosit în egală măsură mijlocaș și fundaș. A jucat pentru prima oară fundaș central pe 6 aprilie 2017, într-unul dintre cele mai bune meciuri ale lui Mulțescu pe banca Științei: aceasta, cu Screciu și Kelic în centrul apărării, câștiga cu 1-0 pe terenul liderului de la acea dată și a viitoarei campioane, Viitorul Constanța.

• 2 milioane de euro este cota lui Vladimir Screciu pe Transfermarkt.com
• 2 titluri de campion are în palmares Screciu alături de Genk și Universitatea Craiova